Oameni ale căror nume nu apar în ziare

 Postarea publicată de IBMFamilyEdits

Astăzi, pe platforma de la Cernavodă, se văd structurile parțial construite ale Unităților 3 și 4 - începute în anii '80, oprite din lipsă de fonduri, acum în discuții pentru finalizare. Dacă vor fi terminate, România va produce 40% din electricitate nuclear, va deveni exportator net de energie în regiune.

Sala de comandă de la Cernavodă - replica exactă a sălii din Canada, cu sute de instrumente, panouri, sisteme de siguranță - este operată de ingineri români care se antrenează sute de ore anual pe simulator. Exersează scenarii de criză: pierdere de răcire, scurgere de apă grea, blocaj de combustibil. Pentru ca în situație reală, să știe exact ce să facă.

Când vizitezi Cernavodă - tur organizat pentru public, nu intri în reactor dar vezi instalațiile auxiliare - impresionează scala. Clădiri uriașe. Conducte masive. Vapori ieșind din turnurile de răcire. Și știind că înăuntru, în reactor, se întâmplă ceva fundamental - atomi divizați, energie eliberată, electricitate produsă.

Dar mai impresionantă decât tehnologia e decizia. În 1982, când presiunile veneau din toate direcțiile, când URSS oferă "gratuit", când alternativa canadiană părea imposibil de scumpă, 15 ingineri români au ales independența.

Au ales corect. Patru ani mai târziu, la Cernobîl, un reactor RBMK explodă. Același tip pe care România îl refuzase. Și în 2024, când Rusia folosește energia ca armă împotriva Europei, România produce 20% din electricitate fără nicio dependență de Moscova.

Uneori, deciziile cele mai importante sunt cele luate în săli unde publicul nu intră, despre tehnologii pe care majoritatea nu le înțeleg, de oameni ale căror nume nu apar în ziare. În martie 1982, într-o sală de conferințe din București, 15 ingineri au votat pentru viitorul energetic al României. Au ales bine.